Impresii … reci!
Ultima postare am scris-o ‘la cald’. Dupa am primit destule telefoane si, desi am scris pentru a nu spune acelasi lucru de mai multe ori, tot am facut-o. Apropo, am modificat post-ul si am adaugat si cateva poze. Restul sunt pe ‘face boc’. Videoclipul se afla in partea de jos a paginii… daca nu aveti rabdare sa cititi toate aberatiile.
Nu despre asta voiam sa scriu in schimb. Am observat zilele acestea un fapt interesant. La un training ni se spusese ca exista oameni care testeaza, care sunt atrasi de tot ce este nou si diferit si oameni care asteapta sa vada efectele si abia dupa aceea cumpara ceva. Asa e si in viata. Eu cred ca ma aflu in prima categorie. Vreau sa incerc orice. Simt uneori ca trebuie sa fac lucruri aflate la limita nebuniei. Nu stiu ce se va intampla dupa dar simt ca am de pierdut daca nu reactionez in nici un fel. Am multe exemple de genul si cred ca totul a inceput intr-un decembrie cand am luat o decizie nu tocmai usoara. Am spus atunci ca ‘este cel mai bun lucru pe care l-am facut vreodata sau cea mai mare tampenie, dar trebuie sa o fac’. Si nu am regretat nici o clipa.
Asa am ajuns sa fiu ‘tester’ pentru prietenii mei. Eu incerc… ei vad ca nu se intampla nimic… repetam impreuna. Sau vine altcineva cu ideea, toata lumea e in dubii… eu fac… sau decid sa o fac… si facem toti pana la urma.
Draga mea mama, imi pare rau Read more »
Silence
Astazi, cand am vrut sa spun primul ‘Buna dimineata’, am realizat ca vorbesc de parca as fi mancat tutun azi noapte (ca sa nu spun ca am vazut lupul). Drept urmare, toata ziua nu am mai vorbit decat foarte putin, si atunci in soapta.
E groaznic sa incerci sa spui ceva si sa realizezi ca nu poti, pentru ca nu reusesti decat sa mimezi, cuvintele auzindu-se doar in mintea ta, ceilalti neputand sa auda nimic. In concluzie, daca vreti sa ma chinuiti, sunati-ma! Dar maine… nu azi… ca sa nu ascult doar, sa pot si raspunde!
PS: Pana atunci, daca vreti sa comunicam, astept sa imi scrieti!
Choices
In fiecare zi alegem. In fiecare clipa. Trebuie sa decidem daca mancam unt sau margarina, daca mergem pe jos sau luam autobuzul, daca facem baie sau dus, daca bem ness sau cafea, daca… Acestea sunt decizii care ne afecteaza mai putin pe termen lung, desi unele din ele ne-ar putea pune in incurcatura pe moment.
Exista insa si decizii care ne fac mai buni sau mai rai, care ne deschid usi sau care ne inchid ferestre. Daca ai putea sa te intorci in timp, exact ca in ‘Butterfly effect’, ce ai schimba? Ce ai face altfel? Colega mea imi spunea candva ca e bine sa stii ce vrei si sa nu te opresti din a obtine acel ceva pana cand nu e in posesia ta.
Am aflat ce vreau intr-unul din aspectele vietii mele si acum pun in balanta castigurile mele si sacrificiile pe care va trebui sa le fac. Merita? Si daca balanta e egala, ce fac? Am decis multe in ultima vreme si, din pacate, de multe ori am revenit asupra deciziilor. Imi amintesc de vremea cand luam o hotarare in scurt timp, uneori atat de repede incat parea spontana. In acea perioada de putine ori am regretat, si atunci cand se intampla puneam intorsatura mai putin pozitiva a situatiei pe seama impulsivitatii mele, urmand sa imi promit ca voi incerca sa reflectez putin mai mult data viitoare.
Acum insa reflectez asupra urmatorului fapt: spontaneitate vs reflectare indelungata.
4 am
Incep sa ma reobisnuiesc cu astfel de ore exact cand credeam ca functionez din nou dupa fusul orar al Romaniei. Se pare insa ca iar este 4, iar ma uit la ceas si iar nu imi vine sa cred ca a trecut timpul atat de repede.
Astazi, intr-adevar, am o scuza. Abia am ajuns acasa. Nu a fost chiar o sambata obisnuita, dar nu pot spune ca nu m-as putea obisnui, exceptand faptul ca parfumul meu s-a pierdut demult in mirosul de tigara. In rest… sa spunem ca toate sunt bune si frumoase…
Duminica placuta… eu ma duc sa pregatesc micul dejun!
1 am
Este ora 1… Omul Negru n-a venit…
Probabil ca as putea numara orele… pana la 6 sau 7 dimineata, ceea ce inseamna ca exista o mare sansa ca eu sa nu mai dorm in noaptea asta. Am baut lapte cald, am inchis televizorul, laptopul, am stins lumina, am baut un ceai de tei… am numarat 50 de oi… Tot ce am reusit sa realizez a fost ca nu am suficient loc in camera pentru atatea oi!
Am nevoie de somn! Am nevoie sa trec la fusul orar al Romaniei pentru ca nu locuiesc pe continentul american. Nu inca! Imi spune cineva o poveste?
LE: Este ora 6… Omul Negru n-a venit…
2009… 2010
Au mai ramas mai putin de 24 de ore din acest an. E timpul sa fac si recapitularea de sfarsit de an, sa trag linie, sa imi fac planuri pentru 2010…
Pentru mine a contat in fiecare an cum a fost prima zi, ce s-a intamplat, cum m-am simtit, daca am fost singura sau alaturi de prieteni… De ce? Pentru ca in fiecare an, aceea a fost ziua care prevestea parca ce se va intampla. Nu cred intotdeauna in superstitii dar aceasta este una dintre cele in care inca ma incred, si asta pentru ca nu o data am privitin urma si am realizat ca asa a fost.
Cum am inceput 2009? Ei bine, cu peripetii si cu multe surprize, Continuare [...]
Let’s do it, Romania!
-
Recent Comments
Alex on Good Bye, WordPress! Alex on My way of asking… Alex on R.I.P. Mihaela-Gabriela Luc… on R.I.P. Alex on R.I.P. littledevil on R.I.P. ioana dumitrache on Why men don’t listen and… Alex on De ce vorbim noi, fetele? sys on Protected: WIIFM? sys on De ce vorbim noi, fetele? micutzu on De ce vorbim noi, fetele? Khristianne on De ce vorbim noi, fetele? Mihaela-Gabriela Luc… on De ce vorbim noi, fetele? Mihaela-Gabriela Luc… on Leapsa…? Alex on Let’s Do It!
